Într-un interviu acordat site-ului nostru, consilierul județean PSD ne vorbește despre activitatea sa din ultima perioadă și perspectivele de dezvoltare ale Clujului.
Știri din Chinteni: Ați fost mai puțin prezent în spațiul public în ultimul an. Cum vedeți evoluțiile politice la nivel local din această perioadă?
Remus Lăpușan: Din punctul meu de vedere, cuvântul care ar trebui să definească în această perioadă activitatea de la nivelul județului Cluj este DEZVOLTARE. În acest sens eu am fost foarte prezent, am avut întâlniri cu mediul de afaceri, cu aleși locali, cu simpli cetățeni și cred că toată lumea asta își dorește: dezvoltare. Consider că noi toți cei din administrația publică ar trebui să vedem ce avem de făcut pentru ca dezvoltarea la nivelul județului și a localităților pe care le reprezentăm să fie cât mai accelerată. Am discutat și despre canalizare, apă, crearea de noi locuri de muncă, precum și probleme specifice zonei montane unde trebuie un alt tip de abordare… Deci am fost foarte activ în acest timp și cred că asta așteaptă și cetățenii, să te întâlnești cu ei, să discuți și să vezi cu ce îi poți ajuta astfel încât să existe dezvoltare cât mai accelerată în zona lor.
Știri din Chinteni: Care este opinia dvs. în privința scandalului legat de aeroport, dintre directorul acestuia și președintele Consiliului Județean Cluj? Care este soluția pentru continuarea extinderii aeroportului?
Remus Lăpușan: Din punct de vedere personal, nu l-am înțeles pe domnul președinte Tișe, analizând serios reiese clar că în ultimii ani aeroportul s-a dezvoltat foarte bine. Dezvoltarea Clujului are legătură directă cu ceea ce s-a întâmplat la Aeroportul Internațional Avram Iancu. De-a lungul timpului s-au făcut multe investiții acolo, traficul a crescut foarte mult, sunt multe persoane care vin să facă business în Cluj tocmai datorită faptului că au acest acces facil datorită aeroportului, prin zborurile care leagă toată Europa de Cluj. Lucrurile trebuie să continue, a existat acea investiție mare prin care s-a realizat noua pistă de 2090m, acolo am fost implicat atât eu cât și colegii mei consilieri județeni, a contribuit și Guvernul prin sumele alocate și a existat o investiție foarte mare legată de devierea Someșului. Până în acest moment, jumătate din ceea ce noi ne-am propus în privința devierii Someșului s-a realizat, astfel că s-a putut executa și noua pistă. Pe termen scurt, consider că cea mai importantă prioritate este cea legată de terminale, pentru că în foarte multe dimineți eu zbor la București și este extrem de aglomerat în aeroport, e clar că ar trebui să găsim o formulă prin care oamenii să nu mai stea la acele cozi imense. S-ar putea dezvolta etajul din pavilionul central sau în altă parte pentru că este nevoie de noi terminale. Pe partea legată de Consiliul Județean, efectiv ar trebui să rugăm conducerea acestuia să ne explice exact ce probleme au sau cu ce îi încurcă pe dânșii aeroportul, pe mine mă depășește acest subiect, nu pot să-i înțeleg de foarte multe ori și nu cred că este în regulă. Până la urma, soluția este cea adoptată pe termen scurt, adică cei de la aeroport își fac foarte bine treaba, își gestionează bine problemele, iar cei de la C.J. ar trebui să fie cât mai implicați în partea legală, este normal să pui întrebări, să ți se răspundă, dar în niciun caz să nu prejudiciezi dezvoltarea aeroportului.
Știri din Chinteni: O altă dispută este cea legată de scurgerea toxică de la Pata Rât, unde Alin Tișe acuză PSD de rea voință și incompetență. Cum evaluați situația în acest caz?
Remus Lăpușan: Dacă nu ar fi de plâns, aș putea să râd când mă gândesc la declarațiile domnului Tișe, care sunt de fapt politice, pentru că domnia sa este în totalitate responsabil pentru ceea ce există la Pata Rât în acest moment, a fost președinte la Consiliul Județean și între 2008 și 2012, a pornit proiectul respectiv, cei din PNL ar fi trebuit să-l continue. Este un dezastru total din punctul meu de vedere, și-au dovedit incompetența managerială pe acest proiect, vedem că în fiecare zi sunt noi termene de amânare, noi discuții, iar problema este a domnului Tișe și a echipei din PNL, s-a demonstrat clar și se vede la fața locului că nu au știut să gestioneze situația. Dacă îmi aduc aminte, în urmă cu 2-3 ani sufla vântul în zona respectivă, nu se întâmpla nimic, iar acum am înțeles că s-au mai făcut niște pași, dar din păcate situația este total dezolantă, iar lucrurile nu merg neapărat într-o direcție bună. Deci e o problemă strict de management administrativ, ar trebui să înțeleagă toată lumea că este vital pentru județ ca rampa respectivă să devină funcțională și ar trebui să ne gândim ce facem peste 3-4 ani când va fi rapid umplută cu deșeuri și să decidem care va fi următorul pas, pentru că problema deșeurilor va urmări Consiliul Județean în următorii mulți ani de zile, pentru că, conform legislației, aceasta e instituția care le gestionează la nivel de județ și ar trebui să avem o viziune clară despre ce ne dorim pentru următorii ani.
Știri din Chinteni: De ce nu reușește România să construiască autostrăzi într-un ritm mai alert? Când credeți că vom putea circula de la Cluj la Oradea pe autostradă?
Remus Lăpușan: Este un subiect foarte interesant și am încercat de multe ori să-mi răspund și eu la această întrebare. Singura explicație, din perspectiva mea, este că nu am avut expertiză în acest domeniu. Nu am avut persoane pregătite, care să poată să pună în operă asemenea construcții și de aici au apărut toate problemele care s-au tot discutat în ultimii ani. Mi-aduc aminte că, în urmă cu 3 ani, erau fonduri mai mult decât suficiente la Ministerul Transporturilor, iar cei de acolo efectiv nu reușeau să gestioneze acei bani pentru a-i transforma în kilometri de autostradă. Sper ca până la urmă, încet încet, să avem mai multă expertiză în domeniu și cel puțin aici, la nivel județean și regional, ceea ce am început să fie pus și în practică. Sunt bucuros că am fost unul dintre cei care am insistat foarte mult și pe construirea autostrăzii Transilvania, și pentru cea de la Turda la Sebeș, sunt încă supărat dar sper totuși ca în acest an să se rezolve problema acelei porțiuni de la Gilău la Nădășel, pe care nu se poate circula din cauza podului de la Gilău, sper ca cei care lucrează la acest pod să se țină de cuvânt și să-l finalizeze la sfârșitul acestui an și să putem circula pe acel tronson, care ar fi foarte benefic pentru comuna Baciu, care este afectată de traficul intens, iar o parte din trafic ar putea fi preluat de autostradă, iar în Baciu ar fi mai puține probleme de acest fel, mai ales dimineața și după amiaza când este dezastru. Revenind la Turda-Sebeș, chiar dacă au fost multe discuții în ultima perioadă, cred că legislația trebuie respectată, deși loturile 3 și 4 sunt finalizate în proporție de 99%, pentru a fi date în folosință trebuie finalizate 100%. Sper ca în perioada următoare să se rezolve și problema respectivă și cel puțin pe aceste două loturi să putem circula. Sunt mai mult decât importante autostrăzile, am insistat tot timpul pentru a se investi cât mai mulți bani în asta, sistemul de autostrăzi fiind coloana vertebrală a României și cu cât vor fi mai multe, cu atât capitalul și resursa umană vor circula mai repede și vor produce dezvoltare.
Știri din Chinteni: Ce părere aveți despre modernizarea drumurilor județene? Clujul pare să fi rămas în urma altor județe în acest domeniu, dar șeful C.J. susține că se lucrează intens…
Remus Lăpușan: Suntem rămași în urma altor județe, dar cel puțin am satisfacția că în anumite zone, în urma insistențelor făcute în Consiliul Județean, s-au început lucrările pe anumite tronsoane, dar este destul de puțin și este tot o problemă de management, pentru că există porțiuni licitate pe care nu se lucrează la modernizare, din cauza problemelor cu constructorii, pe care ar trebui să le rezolve tot domnul Tișe cu cei din Executiv. Probabil că soluția, tehnic vorbind, în acest an, ar fi să se repare cât mai multe drumuri județene, pentru că pe partea de modernizare încă am mari semne de întrebare că vor putea fi efectuate multe lucrări, atât timp cât problemele cu constructorii nu sunt rezolvate. Pe bună dreptate, cetățenii din județ pot să fie nemulțumiți de cum arată drumurile județene și de modul cum se investește în ele, noi nu putem decât să discutăm în fiecare zi pe acest subiect, să insistăm, și sper ca până la urmă, cel puțin parțial în acest an, drumurile să arate mult mai bine. Sunt câteva vitale pentru județ, care de exemplu traversează județul dintr-o parte în alta, cum ar fi cel de la Chinteni la Recea-Cristur, sau cel care vine de la Viișoara prin Ceanu Mare și se duce prin Mociu la Cămăraș, șosele foarte importante care din păcate arată ca după bombardament.
Știri din Chinteni: A fost județul nostru defavorizat la sumele primite prin PNDL, după cum susține PNL?
Remus Lăpușan: PNL este în opoziție la nivel național și trebuie să spună și dânșii ceva, pentru că cineva contabilizează. Eu cred că sumele care au venit pentru dezvoltarea comunităților clujene sunt foarte binevenite, acceptabile și apreciabile, cred că cel mai important lucru este să se cheltuie banii respectivi, pentru că avem exemple la nivelul Consiliului Județean cu sume care au venit pentru investiții în drumurile județene și nu s-au cheltuit. Trebuie să lăsăm la o parte latura politică și ceea ce se poate termina să se și execute, sunt peste 600 milioane lei care vin către județul Cluj, autoritățile locale au nevoie de acești bani și ar trebui ajutate în primul rând cu avize și tot ce se poate din punct de vedere legal pentru ca acele alocări să devină și investiții transpuse în practică. Putem observa că echilibrarea la nivel de comune este corectă, sunt acoperite toate zonele unde este nevoie de dezvoltare și toți cei care și-au depus proiecte au primit sume, mai trebuie doar să devină realitate și acesta e cel mai important lucru.
Știri din Chinteni: Ce opinie aveți despre problema alunecărilor de teren de la Tetarom I și perspectiva construirii altor parcuri industriale în județ?
Remus Lăpușan: M-a interesat întotdeauna dezvoltarea Tetaromului, am susținut-o de foarte mulți ani, am fost și membru AGA (Adunarea Generală a Acționarilor – n.r.) într-o perioadă și ajungem iar la problema managementului administrativ, pentru că am avut acele două proiecte europene pentru dezvoltarea parcurilor industriale, la cel de la Tetarom 4 s-a renunțat, a fost un eșec, cei din PNL ar putea să explice mai bine acest lucru, dar mie mi se pare rușinos ce s-a întâmplat acolo, era un proiect bine început care trebuia continuat și finalizat. În Tetarom 1 s-a mers înainte pe proiectul european, dar din păcate încă nu s-a ajuns la o finalitate, chiar dacă sunt niște construcții terminate, încă nu au fost recepționate, nici măcar parțial, iar terenul fuge în continuare… În Consiliul Județean până la urmă a fost aprobată o sumă de bani pentru ca consolidarea să se facă, probabil că sunt alte probleme tehnice acolo, dar esența este că C.J. a avut un eșec cu dezvoltarea Tetarom din ultima perioadă, iar domul Tișe și cei din PNL ar trebui să răspundă în fața alegătorilor pe acest subiect, pentru că mie mi se pare rușinos ce s-a întâmplat. Să ai două proiecte, la unul să renunți, pe unul să nu știi să-l duci până la capăt, este în defavoarea creării de locuri de muncă și a investițiilor la nivel local ceea ce au pus în practică cei din PNL. Eu am speranța că cel puțin în Tetaromul din Jucu suprafețele de teren care mai sunt disponibile vor fi ocupate în perioada următoare, încă mai sunt doritori, dar acolo există o altă problemă legată de trafic, pentru că s-a aglomerat foarte mult zona, dar trebuie să fim optimiști și tot ceea ce înseamnă dezvoltare în Tetarom să susținem cu toții în continuare, pentru că s-a dovedit că această investiție a fost una foarte benefică, chiar dacă nu în toate etapele cei care ar fi trebuit să se ocupe de dezvoltarea Tetaromului și-au făcut treaba așa cum ar fi trebuit. Una din prioritățile noastre în privința Tetarom a fost legată de dezvoltarea Tetapolisului, parcul științific și tehnologic, o zonă în care să avem cercetare, din păcate și acolo lucrurile merg foarte greu, este o șansă pierdută pentru că există fonduri europene care ar putea fi accesate pentru astfel de proiecte, și cred că la modul în care se dezvoltă Clujul în această perioadă ar fi nevoie de un astfel de parc, care să aducă plusvaloare și să contribuie la întreaga dezvoltare economică a județului și a Transilvaniei.
Știri din Chinteni: Este luată în serios de autoritățile locale sărbătorirea centenarului? Considerați că au fost alocate eficient sumele în acest scop?
Remus Lăpușan: A fost o dispută pe acest subiect la începutul anului, la nivelul Consiliului Județean, mie mi se pare că autoritățile nu au luat foarte în serios acest subiect, de altfel și suma alocată de C.J. – 300.000 lei – pentru acțiuni legate de centenar este una rușinoasă, dar domnul Tișe ar trebui să răspundă aici, pentru că dânsul este cel care a propus suma respectivă. Cu acești bani nu poți să faci nici 3 acțiuni foarte serioase, dacă discutăm practic. Eu mă bazez în primul rând pe autoritățile locale, și pe faptul că există mulți primari buni români care o să dezvolte proiecte legate de centenar la nivel local, fără ajutor din partea altcuiva. Sunt câteva exemple pozitive, care vor fi urmate și de altele, și până la urmă va fi sărbătorit centenarul într-un mod frumos, în județul Cluj.
